În credința populară, în lunea după duminica Tomei, se sărbatorește Paștele Blajinilor. În folclor, Blajinii mai sunt cunoscuți și sub numele de Rohmani. Potrivit credinței populare, Blajinii fac parte din cei dintâi oameni de pe pământ. Trăiesc fără femeile lor, conviețuiesc cu ele numai 30 de zile pe an în vederea procreației. Blajinii, incapabili de a face rău, s-ar afla dincolo de lumea văzută, pe unde se varsă Apa Sambetei, în delta ei, pe Ostroavele Albe. Preocupările Blajinilor sunt postul și rugăciunile pentru cei vii. Deși sunt virtuoși, nu știu cum să calculeze data Sfintelor Paști. Oamenii le vestesc acestora că a venit Paștele prin intermediul apei, aruncând pe ea coji de ouă roșii.
În această zi, în Botoșani, bătrânii dădeau de-a dura ouă roșii în amintirea Blajinilor, iar în Bucovina se mânca la iarbă verde, unde multe firimituri erau lăsate să cadă intenționat pe pământ, întru pomenirea celor morți. În cele mai multe locuri din țara noastră, oamenii merg în această zi la cimitire, dând de pomană ouă roșii, pască și cozonac și punând flori pe morminte.
De Paștele Blajinilor nu se pomenesc doar morții cunoscuți pe linia ascendentă a unei familii, ci intregul neam al strămoșilor comuni: Uitații, Neștiuții, Albii.
Fiecare femeie aduce cu ea un ștergar strâns la un capat și legat cu o lumânare. Aceste ștergare se dăruiesc preotului care citește pomelnicele.
Alte credințe despre Blajini
Există și credința că ei provin din copii nebotezați, morti imediat după naștere. Alteori sunt priviți ca fiind cei care susțin stâlpii pământului. Fără Blajini, lumea s-ar scufunda în haos.
În unele versiuni, Blajinii sunt identificați cu urmașii celor care n-au mai reușit să traverseze marea, atunci când Moise a eliberat poporul evreu din robia egipteană, despărțind apele. Aceștia au rămas pe o insulă foarte aproape de Rai, pe unde trece Apa Sambetei.
În Bucovina se spune că “Blajinii sunt jumatatea de sus om, iar jumatatea de jos pește și trăiesc într-un pârâu; femeile și fetele lor cântă foarte frumos, încât răsună văile de cântecele lor melodioase”.
Există credința că Dumnezeu a creat mai întâi uriașii. Pentru că se războiau între ei, Dumnezeu i-a lăsat să piară și i-a creat pe Blajini. Aceștia fiind prea mici, au fost mutați pe lumea cealaltâ si apoi l-a facut pe om.
Blajinii sunt cunoscuti si sub numele de Rohmani. Potrivit cercetatorilor, numele de Rohmani vine din limba traca, de la supranumele Zeind-Roymenos (Sfantul Luminos) dat Cavalerului Trac, o zeitate prezenta in antichitatea dobrogeana, olteneasca si transilvana.
Pastele Blajinilor este o traditie netipiconala
In unele zone ale tarii, preotii sunt chemati sa savarseasca in lunea dupa duminica Tomei o slujba pentru sufletele celor raposati. Exista credinta ca prin aceasta slujba sufletele celor trecuti in lumea vesniciei vor fi partase fericirii fara sfarsit. Avand in vedere ca in nicio carte de cult, tiparita cu binecuvantarea Sfantului Sinod, nu se afla tipicul specific acestei slujbe, ea este de multe ori improvizata.
(SURSA-crestinortoxox.ro)
